Proto x anthelminticum

Papiloame de negi în gură. Despre infecția cu virus

proto x anthelminticum

Denumirea ştiinŃifică: Armoracia lapathifolia Usteri A. Componente ale plantei utilizate: rădăcina, recoltată primăvara timpuriu sau toamna târziu, de la plantele de ani. Principii active: sinigrozidă, acid ascorbic, vitaminele B şi C, glucide, aminoacizi, enzime.

Papiloame de negi în gură. Despre infecția cu virus

Principalele indicaŃii: Administrare internă: infecŃii urinare, infecŃii ale căilor respiratorii superioare, anasarcă, edem pulmonar, bronşite, astm bronşic, tuberculoză, gută, rahitism, astenie, scorbut, helmintiază, tuse; Administrare topică: peladă, ulceraŃii cutanate atone, boli reumatismale, efelide, înŃepături de insectă, muşcături de şarpe, dermatoze, pigmentaŃii cutanate. IndicaŃii auxiliare: rădăcina se utilizează în scopuri alimentare pentru condimentare, la prepararea murăturilor.

proto x anthelminticum

ContraindicaŃii: copii mai mici de 4 ani, boli renale, ulcer gastro-duodenal, femei gravide, persoane nervoase.

ReacŃii adverse posibile: reacŃii alergice, diaree în doze mariiritaŃii ale mucoaselor, vărsături în doze mari. InteracŃiuni medicamentoase potenŃiale: medicamente anticolinergice — poate reduce efectul lor, medicamente colinergice — poate creşte efectul lor. Efecte toxice: necunoscute.

Ghidul-Plantelor-Medicinalepdf

ObservaŃii: are gust şi miros iute, iritant, caracteristic. Turta de hrean ras, mălai, mei, miere de faguri şi sare se utiliza în gâlci, ca o cataplasmă, pusă în piele de cal, sau hreanul ras, amestecat cu făină de grâu şi apă caldă, se făcea o pastă care se aplica la gât, iar ceaiul din frunze folosea la gargară în amigdalite.

proto x anthelminticum

Ceaiul din frunze îndulcit cu miere se lua în răceală. În stomatite, gingivite se făcea gargară cu o lingură de hrean amestecat cu ¼ litru rachiu şi strecurat după 24 ore. Hreanul se folosea la băi în reumatism, cataplasme în răceli, legături în junghiuri şi nevralgii, iar hreanul cu viŃă de castravete se folosea la abureli şi băi în hemoroizi.

Rădăcina fiartă se lua în nefrite şi ca diuretic, iar rasă se lua în microlitiază biliară; de asemenea se utiliza în boli de plămâni, iar contra tusei se lua o lingură de hrean cu două linguri de zahăr candel.

proto x anthelminticum

DulceaŃa de hrean se folosea în astm şi tuberculoză; hreanul plămădit 3 zile în bere se lua contra blenoragiei, iar o lingură de hrean la un pahar cu vin roşu se folosea contra frigurilor. Denumirea ştiinŃifică: Arnica montana Denumiri uzuale: arnica, carul pădurilor, carul zînelor, ciudă, cujdă, iarba soarelui, podbal, podbal proto x anthelminticum munte, podbeal de munte, roit, tabacu câmpului, ŃâŃa oilor.

Comprimate parazite în scaun

Componente ale plantei utilizate: florile, uneori rădăcinile şi rareori planta întreagă. Principii active: flori: ulei volatil, alcooli triterpenici arnidiol, arnisterină, faradiolcolină, astragalină, izocvercetină, alcool carnaubilic, acid cafeic, fumaric, succinic, inulină, timol, derivaŃi timohidrochinonici şi metilesteri, proto x anthelminticum, coloranŃi carotenoizi xantofila, xantofilepoxid, zeaxantinafitosteroli, arnicină, tanin, poliine, fitosterină, parafină, substanŃe grase; rădăcinile: ulei volatil, acid cafeic, fumaric, succinic, inulină, timol, derivaŃi timohidrochinonici şi metilesteri, 3-etil-fenol, zaharoză.

Principalele indicaŃii: Administrare internă: flori: greaŃă, astm, tuse convulsivă, pneumopatii, insuficienŃă coronariană, arterioscleroză, miocardită, spasme convulsive, boli ale sistemului nervos, astenie, boli reumatismale, retenŃie urinară, isterie, hemoragii uterine, calculoză renală, tabagism, parazitoză intestinală, dizenterie; Administrare topică: flori: echimoze, acnee, furunculoză, ftiriază, leucoree.

IndicaŃii auxiliare: se utilizează proto x anthelminticum industria cosmetică la prepararea de creme. ContraindicaŃii: alergie la plantă, copii mai mici de 12 ani, ulceraŃii cutanate, mucoase, gravide, lactaŃie.

ReacŃii adverse posibile: reacŃii alergice, dermatite, proto x anthelminticum, greŃuri, vărsături, hepatotoxicitate. Medicina tradiŃională: frunzele proapete se puneau pe tăieturi şi răni, iar decoctul din plantă se folosea la spălat rănile infectate, ca şi contra crampelor şi durerilor abdominale. Ceaiul din frunze şi flori se folosea contra diareei şi dizenteriei, precum şi în bolile neuropsihice, cel din floare se lua contra bolilor de ficat, iar cel din părŃile aeriene se folosea contra reumatismului.

Cancer laringian speranta de viata

Denumiri uzuale: lemnul Domnului, alimană, alimon, focşor, iarba lui Dumnezeu, lămâiŃă, lemn domnesc, lemn dulce, lemnul lui Dumnezeu, lemnuş, lemnuş, lemnuş verde, pelin domnesc, rosmalin, rosmarin, rozmalin, rozmarin, Ńipruş. Componente ale plantei utilizate: partea aeriană formată din frunze şi flori înflorite. Principii active: ulei volatil, flavone, tanin, abrotină, substanŃe amare, acizi polifenol — carboxilici, cumarine izofraxidinozidă, scopoletol, umbeliferona.

proto x anthelminticum

Principalele indicaŃii: Administrare internă: tuse, intoxicaŃii mercuriale, dureri de cap, ameŃeli, delir furios, tumori, boli de stomac, anemie, inapetenŃă, meteorism, amenoree, dismenoree, disurie, parazitoze intestinale; Administrare topică: alopecii, ulceraŃii infectate, gangrene, înŃepături de insecte, muşcături de şerpi veninoşi.

IndicaŃii auxiliare: frunzele se utilizează pentru combaterea moliilor, iar fumigaŃiile cu plantă îndepărtează insectele şi şerpii din locuinŃe.

Recenzii de plasture de verucă plantară deparazitare sol, bacterii eseu papillomavirus symptomes odeur. Simptome de vierme obișnuită la vârsta adultă cancer feminin masculin, papilloma uomo vescica giardia zwangerschap. Pilaf de orez cu ciuperci - JamilaCuisine warts on hands hpv virus. Infeccoes helminthics uvula papilloma, scapa de viermi fara pastile de ce sunt viermii viermi.

Dozajul probabil eficace: g plantă sub formă de ceai pe zi. ContraindicaŃii: sarcina. InteracŃiuni medicamentoase potenŃiale: medicamente pentru obezitate — poate descreşte efectul. Decoctul din ramuri se Ńinea în gură contra durerilor de dinŃi, iar cel din frunze se lua în sifilis.

Ramurile puse în apă sau rachiu se luau în durerile de stomac.

Proto x anthelminticum

Ceaiul din ramuri uscate se folosea în astm, iar decoctul se lua în friguri sau se făceau băi contra durerilor de picioare. Fierte în vin se puneau fierbinŃi în junghiuri.

Fierte cu rostopască şi iarbă creaŃă se luau contra durerilor la naşteri, iar decoctul plantei în asociere cu chimen şi cimbru se folosea la stropitul prin casă contra muştelor.

The World's Smallest Nano Drone!! Proto X - Review

Denumirea ştiinŃifică: Artemisia absinthium Denumiri uzuale: pelinul, iarba fecioarelor, lemnul Domnului, pelin alb, pelin bun, pelin de grădină, pelin de Rusalii, pelin negru, pelin verde, pelinaş, peliniŃă, pelini, pilin, piloniu, polen de cel mare, polene.

Componente ale plantei utilizate: partea aeriană nelignificată, formată din inflorescenŃe cu tulpini până la 3 mm diametru. Principii active: azulene, alfa şi beta-tuionă, tuiol, esteri de tuiol, proto x anthelminticum, alfa şi beta pinen, p-cimen, sabinen, beta-cariofilen, bisabolen, felandren, cadinene, procamazulene, lactone sescvirtepenice din grupa guianolidelor absintină şi anabsintinăflavonoizi, substanŃe de natură carotenoidică, fitosteroli, lactone, acizi tanici, răşini, vitaminele B6 şi C, ioni de K, Na, Ca, P, Fe, Mn, Zn, Mo.

Principalele indicaŃii: Administrare internă: dischinezii biliare, gastrite cronice, inflamaŃii ale mucoasei intestinale, parazitoze intestinale, convalescenŃă, astenie, boli infecŃioase, curativ şi preventiv; Administrare topică: ulceraŃii piodermizate, vaginite, infecŃii oro-faringiene gargarismepreventiv pe tegumentele expuse înŃepăturilor de insecte. IndicaŃii auxiliare: se utilizează în industria alimentară la aromatizare, în fabricarea unor băuturi alcoolice, preparându-se vinul — pelin, vermutul şi absintul; de asemenea se utilizează în industria cosmetică; în gospodăriile Ńărăneşti se foloseşte contra insectelor pureci, Proto x anthelminticum etc.

168129606-Ghidul-plantelor-medicinale.pdf

Dozajul probabil eficace: g plantă sub formă ceai pe zi. Efecte toxice: determinate în special de tincturile alcoolice. Decoctul se folosea în bolile femeieşti, iar frunzele opărite cu oŃet se legau în durerile de cap. Se folosea ca vermifug şi insecticid, iar zeama de pelin se utiliza la spălarea rănilor.

Componente ale plantei utilizate: florile. Principii active: santonina, artemisina.

Mai multe despre acest subiect